Melancolie și romanul cloître. Despre operele lui Sándor Báróczi și József Naláczi
##plugins.themes.bootstrap3.article.main##
Rezumat
DOI: https://doi.org/10.59277/NyIrK.2024.1.***.***
Author's coordinates: Lucian Blaga Központi Egyetemi Könyvtár Kolozsvár/Cluj-Napoca, Str. Clinicilor 2.
Email: barcsaya@yahoo.com
În acest eseu, care face parte din teza mea de doctorat, am folosit o nouă abordare critică pentru o analiză mai profundă a operelor vizate: o nuvelă a lui Báróczi, Cele două nenorocite, iar din traducerile lui József Naláczi, romanele Eufemia şi Memoriile contelui Comminge. Pe parcursul acestei interpretări am analizat din noi puncte de vedere modalităţile de reprezentare a dragostei. În genul romanului-cloître, trista povestire de dragoste se termină întotdeauna într-o mănăstire, de obicei cu moartea unui protagonist. Am analizat în special fenomenul de dragoste melancolică, caracteristic epocii. Potrivit sensului în care a fost folosit în secolul al 18-lea, dragostea şi reprezentarea trupească a acesteia, erotica, se află în relaţie strictă cu melancolia. Această stare de spirit este provocată exclusiv de suferinţa izvorâtă din dragoste, şi astfel toposurile dragostei, pasiunii şi suferinţei se leagă din nou. Cuvinte-cheie: roman-mănăstire, melancolie, dorinţă de moarte, József Naláczi, Baculard d’Arnaud, patologia umorală, erotică.
Text Complet - PDF (Magyar)