Concepțiile lingvistice ale lui Sándor Karácsony în contextul actual al paradigmelor

Rezumat

CONCEPȚIILE LINGVISTICE ALE LUI SÁNDOR KARÁCSONY ÎN CONTEXTUL ACTUAL AL PARADIGMELOR

(Rezumat)

Sándor Karácsony (1891–1952), cunoscător temeinic al tendințelor lingvistice din secolul al XIX-lea și al secolului al XX-lea, bazându-se în principal pe etnopsihologia wundtiană cunoscută din volumul Völkerpsychologie, a dezvoltat un sistem social-psihologic complex. Acest sistem are ca punct de pornire ființa umană, iar ca problemă centrală educabilitatea omului. În studiile sale cuprinzătoare, interdisciplinare despre limbaj, cogniție, psihologie, istorie, etică și alte teme, Karácsony a căutat răspunsuri la întrebarea dacă oamenii sunt educabili și, în caz afirmativ, cum se poate realiza acest lucru. Prin urmare, sistemul său de gândire este puternic pedagogic, ridicând considerații importante din perspectiva educării prin limba maternă actuală. Deși în secolul al XX-lea, teoria lui Sándor Karácsony nu a reușit să devină foarte populară, aceasta rezonează din multe puncte de vedere cu cele mai moderne principii ale educației lingvistice: se bazează pe comunicare, pornește de la context și de la situația de comunicare (nu de la teorii sau concepții), folosind elemente lingvistice reale cunoscute din comunicarea orală, favorizează contrastivitatea, punând astfel accent pe egalitate limbilor și a dialectelor, se axează pe analiza atentă a structurilor limbii, evidențiind rolul principal al enunțului față de cuvânt, dar conține și unele aspecte pedagogice cum ar fi valorificarea componentei umane sau adaptabilitatea la caracteristicile de vârstă ale copiilor. Aceste concepții dovedesc inovativitatea și modernitatea teoriilor lui Sándor Karácsony. Ideile sale se regăsesc, de asemenea, și în paradigmele lingvistice actuale, precum teoria comunicării, teoria actelor de vorbire a lui Austin, lingvistica cognitivă, gramatica generativ-transformațională, sociolingvistica sau pragmatica.

Cuvinte-cheie: psihologie socială, educabilitate, valorificarea componentei umane, limbă și logică, educația de limbă maternă.